Diana Stoleru

I’ve been roaming around…Ireland

Anul asta, ziua mea a primit si o excursie in Irlanda.  N-o sa ma apuc sa scriu de ce simt ca a fost calatoria anului. Dar incep sa cred si mai puternic in “laws of attraction”

(More Photos)

Iubesc Singapore pentru multiple motive, unul dintre ele fiind si respectul lor pentru cercetare in domeniul medical.  Mesaj pe site-ul Ministerului Sanatatii din Singapore: Singapore healthcare begins with building a healthy population through preventive healthcare programmes and promoting a healthy lifestyle. Interesant, nu?

Astazi am citit un articol pe The Straits Times (se poate accesa doar cu bani, BTW, dar am reusit sa obtin un scan al variantei hardcopy — click de 2 ori pe poza din link si se deschide mare si lizibil ), despre ceea ce se numeste Fertiloscopie. Procedura este executata la KK Women and Children hospital din Singapore, dar si mai aproape, in Franta, si e o diagnosticare (si posibila tratare ) a problemelor feminine ce pot fi cauza infertilitatii.  Fertiloscopia ofera o acuratete de diagnostic foarte mare, fara cicatrice, fara dureri (anestezia e obligatorie).

Cum stiu ca majoritatea romanilor se trateaza singuri, poate putem upgrada tratamentul auto-aplicat prin educarea pe internet:  daca tot decizi sa iei pastile de nebun(a), macar dai cateva click-uri in Google si afli daca exista alternative.  Sigur apar argumente pro si contra, in functie de multe criterii , si se numeste ca ei decizii mai avizate.

V-am zis ca sustin emigrarea, nu? Da…cred ca v-am zis de vreun milion de ori…

Am primit formularu’ pentru loteria vizelor. Cica sa mai rad si eu pe ziua de azi. Si am ras mai cu foc gandindu-ma cum tre sa arate ala pentru moldoveni ….

Formular pentru loteria vizelor în Oltenia

1. Numele: ________________ (ultimul)
2. Prenumele: (_)Vasile (_)Vasilica (_)Gheorghe (_)Gherghina (_)Ion (_)Ionica (bifati paranteza corespunzatoare)
3. Virsta: ____
4. Sexul: ____ M _____ F _____ Nu este cazul
5. Masura la gumari: ____ Stingul ____ Dreptul
6. Ocupatia: (_)Gradinar (_)Posesor cazan tuica (_)Vinator (_)Fara ocupatie
7. Numele sotiei: __________________________
8. Gradul de rudenie cu sotia : (_)Sora (_)Frate (_)Matusa (_)Var/vara (_)Fiica vitrega
9. Numarul de copii cu care urmeaza sa locuiti: ___ Din care, ai dumneavostra: ___
10.. Numele mamei: _______________________ Numele tatalui:____________________ (Daca nu sunteti sigur, lasati necompletat)
11. Educatie: __1 __2 __3 __4 (Incercuieste ce clasa primara maxima absolvisi, si de cate ori )
12. Sunteti (_)proprietar la, sau luati cu (_)chirie gradina de zarzavat?
(Bifati paranteza care se potriveste)
___ Numarul de tigani care va sunt vecini
___ Cati butuci de vita de vie aveti plantati in curtea din fata
___ Cati butuci de vita de vie aveti plantati in curtea din spate
13. Carti tinute in casa:
(_) cartea de imobil
(_) nu am telefon
(_) nu stiu sa scriu/scriu numai cand vreau io
14. De la ce post de radio aflati ora exacta?
___Radio Craiova ____Altul
15. Modelul si anul de fabricatie al masinii personale: 194____
___Cu antena
___Fara antena
16. Aveti acasa cazan clandestin de facut tuica?
(_) Nu (_) Nu vreau sa spun;
17. Daca nu, va rugam explicati:
___ De cate ori ati fost la Bucuresti?
___ De cate ori ati umblat cu minerii?
___ De cate ori ati fost cu minerii la Bucuresti?
18. Cat de des faceti baie:
(_) Saptaminal
(_) Lunar
(_) Nu este cazul
19. Indicati cat veti dona la urmatoarele partide/grupari:
________PRM
________PDSR
________PUNR
________PCR
________PMR
20. Culoarea ochilor: (_) Negru (_) Negru inchis (_) Negru foarte inchis (_) Negru intens (_) Nu este cazul
21. Ce bautura obisnuiti: (_) Tuica (_) Cocartz (_) ‘Matinal’
22. Cat de departe de gradina e drumul national?
(_) 1 kilometru
(_) Cativa kilometri
(_) nu stiu
23. Cum va incalziti iarna? (_)foc de lemne (_)gaze (_)cu cateaua (_)nu este cazul
24. Cum va procurati apa de baut? (_)din casa (_)o iau de la pompa (_)nu folosesc
25. Cati ardei iuti mincati:
___ inainte de fiecare masa
___ inainte de fiecare tuica
___ inainte de masa si in timpul mesei
___ in loc de masa

A trecut o vreme deja, dar nu scrisesem mare lucru despre Paris, locul unde am implinit cel mai recent an de viata. Violeta mi-a dat un impuls. A iesit un post pe PR Wave Travel. In engleza, despre capitala franceza simtita prin porii subsemnatei.

Sunt impresionata. Afara a plouat mocaneste ceva vreme, timp in care romanii de la Paris au stat cuminti in frig si au asteptat sa voteze. Sute de oameni. La ora 13, cand am ajuns eu, eram aproximativ 300 de oameni la coada. Am plecat pe la 15.30. Statul la coada = aproximativ 2h. Frigul indurat = ceva pilule de aspirina. Sentimentul ca lumii chiar ii pasa aici = priceless.

O degringolada totala la sectia de votare de la Ambasada Romaniei la Paris. “Muta gardu’”; “Ba lasa-l”; “Nu avem decat 5 stampile”…

Dureaza foarte mult votarea datorita faptului ca mintea gainii nu a functionat nici aici, nimic nu e computerizat, se completeaza datele votantilor de manuta, cu scarba deplina.
Romanii de aici sunt calmi si rabdatori. Pana la punctul cand se enerveaza pentru ca nimeni nu organizeaza nimic, nimeni nu incearca sa optimizeze nimic.
Un tip foarte haios, de etnie rroma, in fata mea, reactioneaza cu replica zilei:” E mai ceva ca la tigani. Da, io’s tigan, ce radeti?”

Palatul Béhague este cu adevarat unul din cele mai frumoase palate ale Parisului. Arata calcat in picioare acum. Holul este neincapator, cabinele de votare sunt o gluma proasta. Singurul lucru care te calmeaza dupa frigul indurat si dupa ameteala totala cu care se desfasoara intregul proces, e zambetul pustilor ce ajuta la impaturirea buletinelor de vot pe care le introducem in urne…

Nu am prelucrat fotografiile. Vi le dau asa, la cald

Highlights:

- Florin Piersic e si el pe aici. Maestrul a votat la Paris.
- In drum spre Ambasada, toate afisele electorale sunt lipite abuziv pe stalpi si in statiile de autobuz. Cam toate au mutra lui Base pe ele.
- Cei ce stau la coada au opinii extrem de diverse. Majoritatea il hulesc pe Base si il compara cu Sarkozy. Imi spun ca francezilor le e jena cu presedintele lor pentru ca nu il cunosc pe Base, sa aiba termen de comparatie…
- E si presa romana aici, mai precis, Radio Romania Actualitati

Nu-i asa ca-l vreti alb? E inca plin de culoare Brasovul, asa cum aparea el azi, luat la picior. Dar vine si zapada. Se vedeau pasii ei undeva pe munte, insa am decis sa n-o incurajez, fotografiind-o. Sa mai astepte un pic. Prea multe culori se pierd in imparatia-i imaculata.

Ultima mea intalnire cu Brasovul neinzapezit pe anul asta, pe nuante de White Demon (The Killers)
http://embed.trilulilu.ro/audio/bogdan2333/7b290beef9690b.swf
– The Killers – A White Demon Love Song
Asculta mai multe audio Muzica

Cristina Bazavan a fost la Milano si a scris despre orasele care au “viata si sex“.

Mi-am amintit de multele peripetii pe aiurea, pe care nu le-am scris la momentul potrivit, dar care se pliaza foarte bine pe subiectul Cristinei. Si cum eu pe aiurea am tot umblat, sa va zic ce s-a iscat in mintea mea legat de sexul oraselor pe care le-am calcat in picioare…

1. Sydney e un individ cu sexualitate nedefinita. E in adolescenta perpetua si se uita mult la TV. Rade cu gura pana la urechi, hangs out with the mates si face shopping online. Se va hotari in ceva ani daca vrea sa fie barbat sau femeie, cand va vrea sa nasca pui vii, gen orasele dupa chipul si asemanarea sa.

From Cities

2. Tot la apa adanca… La Valletta (Malta). Oras-fata-batrana-si-aristocrata-nerecunoscuta. Lovita de viata, doamna Valletta a fost amanta tuturor soldatilor mai de soi ce i-au impanzit stancile. Acum priveste senina de aici catre tineretile africane ce se chinuie sa inoate pana la ea, sa-i sarute macar condurii catifelati.

From Diana Stoleru's Choice of No Ordinary Tunes

3. Amantul grizonat, cu aer efeminat (de unde si numele terminat in “a”), Roma (Italia), are o placere nebuna sa-si petreaca vremea in Villa Borghese, prefacandu-se ca scrie Marele Roman. Il scrie dintotdeauna, ceea ce il face fascinant pentru orice adolescenta ratacita pe aleile parcului. Rand pe rand, fetele isi rezeama fruntile de umarul masculin, ascultandu-i povestile gustoase. Amantul latin va fi iubit si cand ele vor avea multe zeci de ani si el…o varsta milenara…

From Cities

4. Barcelona e o tipa trendy, de vreo 23 de ani, ce se imbraca foarte colorat si vorbeste cu accent studiat. E plina de idei si proteste impotriva sistemului, nu i-a placut prea mult la scoala, dar asta n-a impiedicat-o sa faca un succes din arta pe care o creeaza cu aceeasi usurinta cum mananca pan de leche.

From Barcelona, October 2008

5. Taipei e o concubina frumoasa ca o zana buna cu ochi migdala. Si cum isi inmoaie ea coada in ocean uitandu-se in zare, mai seduce marinarii ce i se izbesc, sarmanii, cu crestetele de stanci. Domnita asta e migaloasa. Nu asteapta pe nimeni, dar tese intr-una … povesti, pe care, desigur, le destrama noaptea.

From Cities

6. Domnul Manila (!)…pentru ca nicio doamna n-ar fi putut fuma chiar atat incat sa se inece naibii cu propriul fum! E bolnav pana in rarunchi dar nu s-ar duce la doctor, de frica. Traieste de pe o zi pe alta, injurandu-i pe aia din trafic, in timp ce le taie fata. Are copii cu multe femei, prin toate cartierele, dar nu-i recunoaste, ca oricum nu seamana cu el, ci seamana intre ei.

From Cities

7. Kuala Lumpur e un tip cam la 27 de ani, caruia ii plac jucariile sexuale pe care nu le expune decat in locuri anume. E maniac in a spune demoazelelor cat sunt de frumoase, pana la punctul de a fi considerat libidinos. Isi gazduieste flirturile in camerele de karaoke si in parcurile de distractii din suburbii. A, sa nu uit: e un tip sanatos, bea apa multa, mananca peste si fructe, face sport, si se uita des in oglinda (nu ca asta l-ar face mai frumos)…

From Cities

8 . Tanarul om de afaceri Hong Kong a fost cautat in coarne de ma-sa de cand isi aduce el aminte. Ca atare nu stie sa-si spele singur si nici cu gatitul nu se omoara. Ca sa fie trendy, isi mai ia din cand in cand cate o amanta docila, care rezolva domesticul necesar. In ultima vreme insa lucrurile nu i-au mers chiar bine, a trebuit sa dea Porche-ul inapoi la firma de leasing si sa se multumeasca cu amaraciunea de SLK, la care nu s-ar fi uitat acu’ un an…E arogant, si cu si fara porchean…

From Cities

9. Femeie batrana si obisnuita cu greul, Mumbai se trezeste de dimineata, senina, si hraneste spiritele zeilor. Apoi se invaluie in sari si se pierde in ulitele mizerabile ce o brazdeaza, ca ridurile adunate pe chipu-i. Nu-i pasa de nimeni. Pentru ca lumea ei se opreste la capatul ulitei.

From >Diana Stoleru's Choice of No Ordinary Tunes

10. Cu Singapore poti face linistita copii. E responsabil, dedicat si plictisit. Micut de statura, compenseaza prin viteza cu care i se creaza sinapsele. Singapore e cam luat, doamnelor si domnilor, caci intentionez sa ma marit eu cu el, cand ma voi plictisi de alergat prin lume. Ma rog, asta e posibil sa nu se intample niciodata, dar…

From Singapore.2009

Am insirat cam multe si multe ar mai fi de insirat, dar zic sa arunc manusa asta si in alte gradini de calatori. Doamnelor, domnilor, ce viata si sex au orasele calcate de dvs? Se apeleaza Elena Ciric, Roxana Radu, Sana, Costin Ilie, Geo Atreides, ca tot se duce la Copenhaga, si Palatul, ca s-a plimbat prin Sicilia…

I have one day in Mumbai. To meet a load of people and close a series of negotiations.
Mumbai is bustling with life, unlike Delhi. The streets are actually walkable, there are sidewalks, new buildings, old buildings, ancient cars, the latest Mercedes model …and then the slums that make me shiver…

I am falling in love with Mumbai, with the relaxed look on people’s faces, with the warm sun caressing the walls of the office and with the smell of incense that brightens up the new day.
I can now distinguish the dialects. PJ speaks differently from KP, I can tell from the tone and the length of the words. I understand little, but the language is lovely when spoken by people I instinctively click into place with.
Contextually, I gather that “ThIka” means “precisely”, or “correct”. I think to myself that I am ignorant not to have bought a dictionary before leaving for India, then I forgive myself (I normally do…) and promise to buy one on the return voyage.

During the day I meet impressive people and the ideas flow naturally, as I find things in common with such a distant culture. I take my time in listening…this is what enriches me the most.

We leave for the airport pretty early (3 and 1/2 h before the flight to Bangalore is scheduled), but the traffic is so terrible that panic starts to install and I am realizing we might not be able to make it in time.

The flight leaves 5 minutes before we arrive at the check in, so there is nothing better to do then do some damage control.

We cool off in a matter of minutes, realize that this is the actual silver lining and we spend together the only time when we would not be talking business, that is around 3 hours of sheer laughter and genuine bonding spiced with details on how (NOT) to be “almighty”.

These 3h make this trip worth the while, and i feel I am really regretting the fact that I have to part with this feeling of normality that the city (and the company I have) induce.

We have a flight at 1.30 am and we plan to sleep on the plane to save some time. Air India doesn’t impress the critical traveler in me, but at 1.30 in the morning…all I’d ask for is some quiet time…

The arrival in Bangalore at 3 am is terrible..My body is used to sleep deprivation for a few days now…but this night seemed an abuse. We have 3 more hours to sleep before the next meetings, and I do make the most of this time:).

Bangalore by day is the home of high tech city, very different from what I had seen of India in precedence. Gardens and green spaces surround the office buildings and the weather is better than in Mumbai. People nod the wrong way…. and, at some point, I have the urge to tell PJ that, but I refrain…as this is another cultural pattern that I simply need to learn to interpret:)
I remember I wanted to buy Rahman’s album and I realize there is no place I can find it in, just like that…
However, I am taken for a shopping spree in Fabindia, a woman’s paradise, unless she goes there accompanied by 3 men )

My Bangalore day is coming to an end, as I move on to another white night, on the plane that will take me to Singapore, a place where I’ll be closer to “home” in terms of what I am used to.

Last time i wrote anything around here,I had stopped the Indian incursion in Delhi…so I better take it from here and move on through the country….
Delhi is pretty amazing in terms of size. The notions “close” and “far” have absolutely nothing to do with what I am used to.

I am stationed in an office at Nehru Place, for 3 nights that seem the longest of my life. Didn’t get a chance to see anything, except for the gray buildings packed full with people and goods and drowned in a chemical smell, meant to signal some sort of “work in progress”. Most of the time,I drown my attention in work, so as to forget that I am hungry , trying to avoid the spicy treats, to no avail.

Before returning to my depression-inductive-gray hotel room, where I literally make friends with a number of cockroaches, I do get to finally see a pretty interesting place: a restaurant founded in 1959, serving perfect garlic bread…
Silky, colorful silhouettes, in amazingly beautiful sari, would sway around the tables, leaving a trail of glances behind. I am told that Indian women are just as spicy as the food cooked in these places…I am wondering what this might mean, but I don’t dare to ask the question out loud. Dinner is followed by a lollipop ice cream that reminds me of anything BUT ice cream.
My brain is accumulating a huge volume of info in a very short time frame.

I am enjoying the ancient TATA automobile that is taking us from here to there, as i am enjoying the look of the people, their expressions…A tourist can afford to enjoy some chunk of what India can show you.

The people I meet along the stay seem to be more than expected. Every step of the way reserves a surprise, good or bad, to prove (once more, if that was necessary), that India is the country of contrasts…And I start understanding, discovering and loving what seems to be a minuscule , but essential element in this portrait: the people, with their adapting power, their white smiles and their beautifully shaped eyes…

I soon have to move to the next pit stop, Mumbai, where i am to see a different India, the one of the Marathi dialect and of the lively streets.